CHESTIUNI DE ETICĂ legate de candidatura unui prorector ce a avut 2 mandate în intervalul 2012-2020 și care aspiră la funcția de rector

description

  1. În intervalul 17.04.2003-01.10.2003 doamna profesoară Livia Ilie a avut desfăcut contractul de muncă de către ULBS (fiind angajată a ULBS din 1992) din motive de nefinalizare a doctoratului. Practic, conform legii în vigoare la acel moment, un post de lector putea fi ocupat maxim 4 ani de către un titular ce nu avea titlul de doctor. A fost și cazul doamnei Ilie care, nefinalizându-și teza de doctorat în cei 4 ani de când ocupa postul de lector, a fost concediată.

    Doctoratul și l-a derulat după cum urmează:

    1998 – 2003, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specializarea Economie (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Dan Popescu); titlul tezei de doctorat „Pieţe de tip oligopol din perspectiva primelor decenii ale secolului XXI. Consideraţii, semnificaţii, finalităţi, studii de caz în economia euro-atlantică şi românească”; titlul obţinut doctor în Economie, în baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5663 din 15.12.2003.

Ulterior, și-a rezolvat repede lucrurile, a finalizat în grabă teza de doctorat și s-a aranjat să dea din nou concurs pentru un post de lector. În felul acesta, speculând, chiar dacă diploma de doctor a apărut în 15.12.2003, doamna profesoară a dat din nou concurs și era deja reangajată ca lector de la 1 octombrie 2003, ca apoi într-un an să obțină deja post de conferențiar (de la 1 octombrie 2004)!

  1. Legal, în învățământul superior din România se poate să ocupi un post câștigat cândva prin concurs chiar dacă nu mai îndeplinești criteriile în vigoare, și nici nu ți se cere de către ministerul Educației să faci demersuri în acest sens, nu ți-l poate lua nimeni, primești același salariu, Totuși, universitățile în care există angajați cadre didactice ce nu (mai) îndeplinesc standardele minime aferente postului pe care îl ocupă au de pierdut pe mai multe planuri, și mai ales financiar (mai multe tipuri de finanțări suplimentare venite de la Ministerul Educației sunt condiționate de astfel de situații).

Mai mult, un astfel de cadru didactic ce nu îndeplinește standardele naționale pentru postul pe care îl ocupă blochează un post pe care altvineva care îndeplinește standardele nu poate accede (nescoțându-se posturi la concurs prin invocarea problemelor financiare). De exemplu, în ULBS nu a mai fost scos la concurs niciun post de profesor, la niciuna din cele 9 facultăți, de mai bine de 2 ani și jumătate! Justificarea a fost, de fiecare dată, că nu sunt bani, că sunt prea multe cadre didactice ce au titlul de profesor și se dezechilibrează structura. La fel s-a întâmplat și pentru pozițiile de conferențiar.

În ciuda unei astfel de situații, mai multe universități din România, în virtutea autonomiei universitare, dând dovadă că se preocupă și de zona de etică, și-au adoptat propriile sancțiuni și opreliști pentru cei care nu îndeplinesc standardele, inclusiv nepermițându-i-se unui cadru didactic ce nu (mai) îndeplinește standardele minimale pentru gradul didactic pe care îl ocupă să candideze pentru o poziție de conducere (prin decizii ale Senatelor acelor universități).

Doamna profesoară Livie Ilie nu îndeplinește standardele minimale aferente unui un post de profesor. Dânsa ocupă un post de profesor din anul 2008, iar din 2012 când s-au schimbat criteriile, nu mai îndeplinește nici pe departe standardele minime (ordinul de ministru 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare). Fără a intra în detalii, începând cu 2012, pentru a ocupa un post de profesor ar fi nevoie, pe lângă alte criterii, să fi avut publicate minim 4 articole ISI cu factor de impact mai mare ca 0. Doamna avea, și are în continuare, doar un singur articol publicat în 2010.

Mai mult, prin ordinul de ministru nr. 6129 din 20 decembrie 2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, standardele au fost din nou modificate, a doua oară după 2008, și cerințele au crescut. Cu atât mai mult, doamna profesoară Ilie este foarte departe de a le îndeplini.

Practic de 8 ani de zile, doamna profesoară nu a făcut nici măcar un mic gest în a se preocupa să îndeplinească standardele minime aferentre postului didactic pe care îl ocupă, chiar dacă a deținut o poziție importantă în managementul universității, de prorector cu partea strategică și financiară. Nu a contat că, și din cauza dânsei, se pierdeau bani din finanțare. Practic, doamna profesoară s-a preocupat strict de gestionarea unor proiecte cu finanțare europeană de tip POSDRU și POCU (pentru care ULBS trebuia să depună eforturi financiare de co-finanțare din resurse proprii). Dar, important, aceste proiecte i-au adus venituri dânsei și câtorva angajați/acoliți din Universitate. Și aceasta, în condițiile în care prin natura postului pe care îl ocupa trebuia să se preocupe mai degrabă de a spori veniturile / finanțările în așa fel încât, de exemplu, angajații să poată să primească un tarif onorabil și motivant pentru munca prestată (mai ales pentru orele remunerate în regim de plata cu ora și plătite cu penibila sumă de 8 lei brut / oră).

  1. Sistemul integrat de evaluare periodică a activității științifice – SIEPAS, raportarea se face pentru fiecare an calendaristic

Aproximtiv din 2011, un coleg de-al doamnei Ilie Livia, ce a ocupat și ocupă tot o poziție de prorector (cu portofoliu pe cercetare, domnul profesor Claudiu Kifor) a avut viziunea și a implementat respectiv rafinat un sistem integrat de raportare a cercetării individuale a fiecărui cadru didactic. Acest demers (care de altfel se impunea a fi conturat cu mult înainte) a fost făcut tocmai în ideea impulsionării cercetării în cadrul ULBS (în funcție de rezultatele cercetării are loc evaluarea în clasamentele internaționale și, mai ales, în funcție de aceste rezultate sunt ierarhizate universitățile în România și o parte din finanțarea bugetară se acordă pe aceste criterii. Prin urmare, zona de cercetare este vitală în cadul unei universități.

http://cercetare.ulbsibiu.ro/

De atunci, anual, fiecare cadru didactic este obligat să își facă auto-evaluarea academică pe zona de cercetare, existând un punctaj minim impus în funcție de gradul didactic ocupat. Sunt prevăzute diverse sancțiuni ce oscilează/se schimbă de la un an universitar la altul pentru cei care nu își realizează punctajul minim (mai multe ore în norma de bază, nu se poate promova /candida pe un post, nu se poate (parțial) candida pentru gradație de merit).

Totuși, majoritatea cadrelor didactice se preocupă să își realizeze obligația de a fi făcut minimul de puncte aferent poziție sale didactice. Mai mult, domnul director economic al ULBS, Moțoc, a afirmat într-o ședință de Senat a ULBS, încă din martie 2016, că celor care nu își îndeplinesc obligația de a-și face punctajul minim în SIEPAS ar trebui să le taie o parte din salariu (prin structura normei didactice, cadrele didactice au obligația să presteze activități de cercetare într-un număr minim de ore aferent punctajului minim prevăzut în SIEPAS).

De exemplu, în ultimul an calendaristic (2018) pentru care s-a făcut evaluarea, doamna Ilie a realizat un total de 299,51 puncte dintr-un minim de 350 aferent postului de profesor pe care îl deține.

La unul dintre indicatori, I7, doamna Ilie a raportat un capitol scris într-un volum unde co-autor principal este soțul (așa după cum sună titlul, ar rezulta că, probabil, soțul a luat bani frumoși (ce nu par a fi dclarați în declarația de avere a soției) dintr-un proiect, plătit/plătiți fiind să scrie acel capitol.

I7 - Cărţi ştiinţifice de autor şi capitole publicate la edituri naționale

Adrian Ilie, Livia Ilie, Școala incluzivă în societatea actuală, Editura Universitară, Bucureşti, 978-606-28-0818-1, octombrie 2018, pp 139-164

Punctajele individuale anuale SIEPAS se regăsesc aici, secțiunea, “Raportarea activității de cercetare în facultăți”. http://cercetare.ulbsibiu.ro/

Nicolae Burbachi