Discriminarea în universităţi. Emilian Mihailov, membru Biroul de Etică, Universitatea din Bucureşti: Ca să ai nişte bune practici, unul dintre cele mai importante elemente este leadership-ul

February 20, 2016 in Editoriale by Andreea Petrut

La sfârşitul anului trecut, Societatea Academică din România a publicat cel mai ambiţios studiu de până acum făcut în universităţile de la noi intitulat „Discriminarea în mediul universitar: percepții, mecanisme de combatere și reflectarea fenomenului în mass-media”. Studiul a analizat cele mai importante documente interne și practicile din zece universități: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea din Oradea, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Documentele analizate au fost: Cartele Universitare, Codurile de Etică și Codurile drepturilor și obligațiilor studenților din aceste universități.

În urma studiului, Universitatea din Bucureşti este menţionată la capitolul bune practici. “Programul pentru o universitate integră” derulat de această instituţie a contribuit la îmubunătăţirea activităţii Comisiei de Etică prin activităţi precum traininguri de sensibilizare pentru personalul academic de conducere cu privire la etică, dar şi prin cercetare instituţională privind diagnoza stării morale a universităţii. Într-un interviu pentru România Curată, Emilian Mihailov, membru în Biroul de Etică al Universităţii din Bucureşti explică modul în care o universitate poate combate discriminarea şi cum o instituţie poate ajunge exemplu pozitiv.

***

România Curată: În broşura publicată de către Societatea Academică din România, în urma studiului privind discriminarea în universităţi, este menţionat programul pentru o universitate integră la capitolul exemple pozitive. Ce înseamnă, de fapt, acest program şi cum ajunge o universitate model de bune practici în combaterea discriminării?

Emilian Mihailov: Ca să ajungi să ai nişte bune practici, unul dintre cele mai importante elemente este cel al leadership-ului, cei care sunt în funcţiile cele mai înalte într-o instituţie să dea semnale verzi că aşa ceva se doreşte şi nu doar că se doreşte de ochii lumii, ci se insistă pe aspectul ăsta. De aceea, rectorul Mircea Dumitru, în planul lui strategic spunea acum patru, cinci ani că nouă ne lipseşte ceea ce în afară se caracterizează drept infrastructura etică a unei organizaţii. Asta pentru că oamenii au ajuns la concluzia că nu e suficient doar să pui cerinţe: e nevoie de o comisie de etică, e nevoie de un cod de etică, am bifat cerinţele şi cu asta basta. Avem nevoie de nişte mecanisme care să inspire dinamism în acest proces. Ca să dau doar un exemplu: în lege se spune foarte clar că avem nevoie de un cod şi de o comisie de etică. Cerinţa asta e bifată şi te trezeşti cu universităţi din provincie care au publicat codul de etică pe site-ul instituţiei, iar pe prima pagină scria: “Noi SNSPA credem în aceste valori…” Deci oamenii au dat pur şi simplu copy paste, nici nu au şters numele instituţiei de unde au copiat.

În Universitatea Bucureşti s-a înfiinţat acum doi ani un Birou de Etică. Este singura universitate din România care are acest departament.

România Curată: Concret ce face acest birou de etică?

Emilian Mihailov: S-a considerat că e nevoie nu doar de acea concepţie că noi avem un cod de etică şi pedepsim, facem o comisie de etică cu funcţia de a analiza cazuri, mai degrabă reactivă. Filosofia din spatele legii este cea de a amenda. Biroul de Etică, vine cu o abordare proactivă, nu doar să vedem ce probleme care încalcă etica universitară apar, ci să vedem cum le putem preveni.

România Curată: Şi până acum Biroul de Etică ce probleme a identificat?

Emilian Mihailov: Biroul de Etică şi întreg Departamentul de Management al Calităţii, din care biroul face parte, plus alţi oameni din universitate şi Centrul de Cercetare în Etică Aplicată au realizat iniţial ceea ce se numeşte o diagnoză morală, au făcut un sondaj despre percepţiile membrilor Universităţii din Bucureşti, despre comportamentele indezirabile, au analizat dacă există cazuri de discriminare. Această analiză a fost făcută în rândul studenţilor, profesorilor şi  personalului administrativ.

Dintre rezultatele acestei diagnoze morale: la întrebarea “care credeţi că sunt comportamentele imorale tipice în facultatea dumneavoastră şi în universitate?”, 7% din respondeţi au indicat probleme de discriminare (acest răspuns s-a aflat în ultimele 3 locuri din coada clasamentului). La cerinţa “indicaţi care este frecvenţa următoarelor comportamente imorale în facultatea dumneavoastră şi în universitate în ceea ce priveşte discriminarea, 55 % au răspuns niciodată, 22% rar, 13% moderat, 10% des.

Încercăm cu Departamentul de Management al Calităţii să realizăm evenimente în fiecare an, prin care adunăm membrii comunităţii şi încercăm să vedem ce părere au în privinţa unor teme care privesc integritatea academică. Cel mai recent eveniment a fost despre cum prevenim plagiatul în Universitatea din Bucureşti. În Universitatea din Bucureşti se insist foarte mult pe eveluarea profesorilor de către studenţi şi astfel e posibil ca lucrurile să devină mai transparente.

România Curată: Aţi spus că rectorul Universităţii din Bucureşti a vorbit despre crearea unei infrastructuri etice. Ce ar cuprinde până acum această infrastructură?

Emilian Mihailov: Codul de etică este elemental principal, dar el nu trebuie să fie un document închis. Ultima dată s-au adus modificări în cod pe tema plagiatului. Apoi avem comisia de etică, o comisie independentă. Există Biroul de Etică cu obiectivul de a desfăşura activităţi de conştientizare. După care e importantă şi instituţia ombudsman-ului, cea care oferă consultaţii celor care ridică probleme într-o organizaţie.

România Curată: Care ar fi situaţia în privinţa discriminării în Universitatea din Bucureşti?

Emilian Mihailov: Din cunoştinţele mele, în mod oficial nu au fost înaintate plângeri.

România Curată: Dar în cazuri de discriminare ce se întâmplă?

Emilian Mihailov: Comisia de etică judecă aceste cazuri.

România Curată: Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Facultăţii de Filosofie – Universitatea din Bucureşti, la care sunteţi director executiv se ocupă şi de etica universitară. Care au fost proiectele concrete ale centrului?

Emilian Mihailov: Una dintre direcţiile de cercetare ale Centrului de de Cercetare în Etică Aplicată este etica universitară, mai general ar fi etica în organizaţii. Noi plecăm de la premisa că în organizaţii există riscuri, există o dinamică a relaţiilor care poate împinge indivizii spre anumite situaţii. Şi noi analizăm care sunt condiţiile favorizante pentru discriminare, care sunt condiţiile favorizante pentru plagiat, cum ar trebui să construim un cod de etică eficient. Acesta e un domeniu nou de cercetare în România, instituţii din afară transpun deja măsuri. În universităţile din România s-ar traduce printr-o atitudine mai deschisă faţă de cod. Nu tot timpul un cod de etică este folosit în interesul membrilor unei organizaţii, uneori poate fi folosit abuziv. Indivizii ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea unui cod de etică. Centrul poate oferi consultanţă în crearea acestor coduri de etică.

România Curată: Rezultatele studiului efectuat de către Societatea Academică din România privind discriminarea în universităţi nu pot fi privite drept pozitive. Mai mult de un sfert dintre studenţii din România declară că nu se simt confortabil în situația de a lucra în echipă cu un coleg de altă etnie, religie, infectat cu HIV/SIDA, cu dizabilități fizice sau de altă orientare sexuală. Cum comentaţi aceste rezultate?

Emilian MihailovAici poate ar fi o explicaţie sociologică, de ce se întamplă aşa. Cum aş interpreta eu personal datele astea şi ce mi se pare mie semnificativ pentru activitatea Biroului de Etică este percepţia negativă faţă de colaborarea cu pesroane de alte etnii. Dacă este aşa, pe mine mă interesează cum pot eu să schimb această percepţie şi cum ajung să schimb de unde izvorăşte percepţia asta. Un obiectiv mai modest ar fi: am percepţia asta, hai s-o discut şi s-o prezint oamenilor, să văd ce părere au. Unul dintre obiectivele Biroului de Etică ar fi conştientizarea.

România Curată: Cum poţi, practic, să schimbi percepţia? Care ar fi modelele din străinătate în această privinţă?

Emilian Mihailov: Primul pas este cel al conştientizării, după care faci training-uri unde ai văzut că există probleme. În străinătate ei au trecut de faza conştientizării. Ei au ajuns la nivelul în care fac training-uri destul de sofisticate, noi nu ştim dacă avem capacitatea administrativă, financiară. Noi suntem în momentul colectării de date şi conştientizării pe tema asta.

***

Acest material a fost preluat de pe site-ul www.romaniacurata.ro.

Likes(0)Dislikes(0)

Comenteaza

Adresa dumneavoastra de email nu va fi publicata. Campurile cu * sunt obligatori

76 − 69 =

0 commentarii