INTERVIU. Fără discriminare în universităţi! Exemplu pozitiv: universitate parteneră cu CNCD. “România este pe drumul cel bun pentru că românii au învăţat să accepte”

January 29, 2016 in Editoriale by Andreea Petrut

20% dintre studenţi consideră că discriminarea este des sau foarte des întâlnită în universitățile din România; unul din trei studenţi a întâlnit idei sau afirmații care instigă la ură sau discriminare față de grupuri minoritare, în vorbirea curentă din campusul universitar; mai mult de un sfert dintre studenţii din România declară că nu se simt confortabil în situația de a lucra în echipă cu un coleg de altă etnie, religie, infectat cu HIV/SIDA, cu dizabilități fizice sau de altă orientare sexual. Acestea sunt rezultate din cadrul celei mai ambiţioase cercetări făcute în universităţile din România de către Societatea Academică din România (SAR), alături de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi de Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială (CEDS). Concluziile acestui raport intitulat „Discriminarea în mediul universitar: percepții, mecanisme de combatere și reflectarea fenomenului în mass-media” au fost făcute publice în luna octombrie 2015.

Proiectul “Mobilizarea universităţilor pentru combaterea discriminării“, include, pe lângă studiul privind discriminarea, o broşură cu exemple de bune practici în acest domeniu în universităţi şi un ghid pentru promovarea egalităţii şi combaterea discriminării în instituţiile de învăţământ superior. Broşura are la bază cercetarea care a analizat cele mai importante documente interne și practicile din 10 universități: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea din Oradea, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Universitatea Politehnică din Bucureşti. Documentele analizate au fost: Cartele Universitare, Codurile de Etică și Codurile drepturilor și obligațiilor studenților din aceste universități, fiind vizate prevederile legate de egalitatea de șanse și antidiscriminarea în rândul comunităților academice. Informațiile obținute astfel, au fost completate prin verificarea site-urilor universităților și prin aplicarea unui chestionar transmis conducerilor celor 10 universităţi, care a avut în vedere evaluarea politicilor și procedurilor folosite de universități în acest sens.

Între exemplele pozitive apare şi Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”.

În cadrul acestei instituţii, documentele interne, care includ și prevederi anti-discriminare, sunt discutate și la nivelul consiliilor profesorale, la începutul fiecărui an universitar. De asemenea, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a stabilit un parteneriat instituțional cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), având ca scop conștientizarea actorilor din mediul universitar cu privire la rolul acestei instituții în prevenirea și combaterea discriminării. Funcţia de rector a Universitatății Creștine „Dimitrie Cantemir” este ocupată de o femeie, iar echilibrul de gen este observat și în cadrul funcțiilor de conducere de la nivelul facultăților (decani).

Mădălina Tomescu, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universitatății Creștine „Dimitrie Cantemir”, a comentat, într-un interviu acordat pentru România Curată, rezultatele studiului şi cum o instituţie de învăţământ superior poate ajunge exemplu pozitiv în ceea ce priveşte nediscriminarea.

România Curată: Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” are printre documentele interne prevederi anti-discriminare care sunt discutate și la nivelul consiliilor profesorale. Ce înseamnă concret lucrul acesta?
Mădălina Tomescu: Concret, înseamnă că avem carta universitară şi codul de etică al universităţii unde regăsim prevederi antidiscriminare şi aceste prevederi sunt aduse la cunoştinţa fiecărui coleg la începutul fiecărui an universitar în cadrul consiliului facultăţii care se desfăşoară chiar înainte de 1 octombrie.

România Curată: Codul de etică îi vizează şi pe studenţi?
Mădălina Tomescu: Codul de etică îi vizează şi pe profesori şi pe studenţi, în egală măsură, avem o comisie de etică care urmăreşte respectarea acestor prevederi. Codul există de la înfiinţarea universităţii. Mai mult decât atâta, el se schimbă dacă este necesar, în funcţie de modificările legislative, astfel încât să cuprindă aceste modificări. În principiu, în fiecare universitate ar trebui să existe un cod de etică, fiindcă el reprezintă o cerinţă la evaluarea externă a universităţii.

România Curată: Dacă sunt încălcate aceste prevederi ce se întâmplă?
Mădălina Tomescu: Dacă sunt încălcate, deşi pe linie de discriminare lucrul acesta nu s-a întâmplat, se desfăşoară o anchetă de către membrii comisiei de etică şi, în funcţie de acest lucru, urmează atenţionarea disciplinară sau sancţionarea disciplinară, dacă fapta este gravă.

România Curată: Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a stabilit un parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În ce constă acest parteneriat?
Mădălina Tomescu: Universitatea are parteneriate cu CNCD începând din anul 2006. Asta a însemnat atunci şi de atunci încoace desfăşurarea a două proiecte de cercetare şi dezvoltare, primul constând în promovarea dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse la nivelul învăţământului preuniversitar, unde am avut ca partener şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, iar al doilea, desfăşurarea unicei conferinţe internaţionale privind nediscriminarea şi egalitatea de şanse care a fost preluată de CNCD din 2011. Ea se desfăşoară neîntrerupt din 2011 şi până acum. Nu în ultimul rând, acest parteneriat înseamnă şi invitarea specialiştilor din CNCD la orele de drepturile omului şi vizite ale noastre, ale profesorilor care predăm drepturile omului, la CNCD.

România Curată: Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” este singura instituţie de învăţământ superior care are rector o femeie. De ce credeţi că nu sunt mai multe astfel de cazuri în România?
Mădălina Tomescu: Mie mi se pare normal ca rector să fie şi o femeie, fără niciun pic de probleme, având în vedere că atât femeile, cât şi bărbaţii sunt egali în drepturi, nu există diferenţe în ceea ce priveşte inteligenţa dumnealor şi, în consecinţă, este normal să avem rector o femeie. De ce nu au ceilalţi? Nu aş putea să vă răspund, dar cred că învăţământul superior este, în general, dominat de bărbaţi. Încă este dominat de bărbaţi în România.

România Curată: Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” este un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte nediscriminarea. Cum i-aţi sfătui pe reprezentanţii altor universităţi să facă, în aşa fel încât instituţia lor să fie exemplu pozitiv?
Mădălina Tomescu: Cred că trebuie să respecte legea. După aceea trebuie să renunţe la prejudecăţi, la o gândire stereotip şi pur şi simplu să accepte că toţi suntem egali în drepturi şi putem fi la fel de buni fiecare în domeniul său. Eu ca profesor lucrez foarte bine cu studenţii de alte etnii. Am avut la lucrările de licenţă studenţi şi de etnie romă, dar am avut şi studenţi străini, am avut şi studenţi de etnie maghiară.

România Curată: Şi nu aţi întâlnit nici între ei atitudini discriminatorii?
Mădălina Tomescu: Depinde de profesor foarte mult. Avem acea ordonanţă 137 care prevede măsurile antidiscriminare. În ce mă priveşte nu am avut probleme pentru că nu i-am tratat diferenţiat şi au venit la cursuri tot timpul.

România Curată: Rezultatele studiului privind discriminarea în universităţile din România nu sunt tocmai pozitive. Ca o concluzie, mai şcolit, mai educat nu înseamnă neapărat cu mai puţine prejudecăţi. Cum comentaţi aceste rezultate?
Mădălina Tomescu: Sunt legate de ceea ce înseamnă prejudecăţile şi stereotipiile poporului român, dar nu numai ale lui. Sunt frustrări care vin din copilărie şi atunci ele se înrădăcinează cumva în perioada adolescenţei şi în perioada adultă. Dar eu cred că rolul profesorului este unul esenţial. Dacă eu i-am chemat să participe la proiecte pe toţi studenţii, indiferent de etnie, au venit cu toţii fără niciun fel de probleme. Şi atunci au făcut echipă cu copii de etnie romă şi maghiară şi cu străini. Am avut printre studenţi un sirian şi un algerian, ei au dobândit ulterior cetăţenia română, dar s-au înscris ca studenţi străini iniţial.

România Curată: Sunt românii un popor cu multe prejudecăţi, cu o atitudine discriminatorie de multe ori?
Mădălina Tomescu: Nu sunt mai discriminatori decât alţii, românii au învăţat foarte multe şi putem să facem o comparaţie cu ţările vest-europene, dar putem să facem o comparaţie şi cu ceea ce înseamnă zona arabă sau africană, unde clar discriminările există. România este pe drumul cel bun pentru că românii au învăţat să accepte. La nivel de universităţi, eu cred că nu avem chiar aşa de multe probleme, deşi frustrările acestea, stereotipiile, se manifestă încă.

România Curată: Ele vin din educaţie sau din experienţa personală?
Mădălina Tomescu: Cred că vin din familie, mai degrabă. Pentru că dacă îi spune mama la un moment dat copilului “te voi da la ţigani”, lui i se întipăreşte în minte lucrul acesta şi atunci când va creşte va avea, categoric, prejudecăţi faţă de o persoană de etnie romă.

România Curată: Sunteţi şi preşedinta Centrului European pentru Promovarea Nediscriminării şi Egalităţii de Şanse. Ce îşi propune să realizeze această asociaţie?
Mădălina Tomescu: Asociaţia îşi propune să promoveze nediscriminarea şi egalitatea de şanse la toate nivelurile şi pe toate palierele şi, în primul rând, prin educaţie. Pentru că promovarea se face prin educaţie, iar eu sunt un adept al educaţiei pentru drepturile omului, pentru nediscriminare şi pentru egalitatea de şanse. Asociaţia este foarte nouă şi într-un prim proiect am avut întâlniri cu elevi de clasele I – IV, pe orele de educaţie civică în care am avut discuţii legate de ceea ce înseamnă dreptul la nediscriminare şi tot ceea ce înseamnă egalitate de şanse. Urmează un proiect, de asemenea foarte interesant: donează o carte, educă un copil şi urmează să facem câteva donaţii de carte, tot în cadrul orelor de educaţie civică, către o şcoală din comuna Bărăganu.

România Curată: La finalul lui 2015 a avut loc conferinţa organizată de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir împreună cu CNCD şi cu Comisia pentru Drepturile Omului, Minorităţi şi Culte din Parlamentul României. Ce s-a discutat la această conferinţă?
Mădălina Tomescu: Este o conferinţă unică în lume şi avem aici rezultatele cercetării unor colegi din toate domeniile. Ne bucurăm de prezenţa unor parteneri din Turcia, India, Brazilia şi nu în ultimul rând din ţările vest europene şi aceştia vin şi ei cu idei foarte interesante, de fapt lucrările sunt rezultatele cercetărilor lor. Vin şi cu propuneri de lege ferrenda în cadrul conferinţei, unele dinte acestea sunt preluate de colegii de la CNCD.

România Curată: Care ar fi situaţia României comparativ cu alte ţări în ceea ce priveşte discriminarea?
Mădălina Tomescu: Aşa cum spuneam, suntem pe drumul cel bun. Un prim pas ar fi faptul că avem şi universităţi private pentru că la început, undeva în jurul anului 2000, se manifestau discriminări între studenţii absolvenţi ai unor universităţi private şi absolvenţii unor universităţi publice. Acum lucrul acesta nu se mai manifestă atât de pregnant. Categoric, mai există angajatori care se uită la diplome, dar lucrul acesta nu este atât de pregnant încât să spunem că este o problemă de discriminare. În interiorul universităţilor, de asemenea, personal nu cred că nivelul discriminării este atât de mare. De altfel, numărul de plângeri dinspre mediul universitar către CNCD nu este foarte mare.

***

Acest material a fost preluat de pe site-ul www.romaniacurata.ro. 

Likes(0)Dislikes(0)

Comenteaza

Adresa dumneavoastra de email nu va fi publicata. Campurile cu * sunt obligatori

69 − 64 =

0 commentarii